Suntem mai deștepți dacă vorbim mai multe limbi străine?

În general, termenul "bilingv" ne face să ne gândim un copil care-i ascultă pe tatăl și mama sa vorbind două limbi diferite și sfârșește prin a le vorbi pe amândouă ca un vorbitor nativ. Cu toate acestea, pentru milioane de oameni din întreaga lume, această definiție este mult prea restrânsă. Acest lucru se datorează faptului că aceștia ar fi putut învăța mai târziu în a doua limbă și pot comunica fără a ajunge la competențe apropiate de cele ale nativilor.

Din acest motiv, în cercetare se folosește o definiție mai largă. Folosim "multilingvismul", definit ca abilitatea de a comunica în mai multe limbi, și "bilingvismul" ca o subcategorie care implică doar două limbi. Împreună cu extinderea definiției a apărut un interes tot mai mare pentru posibilele efecte ale multilingvismului asupra abilităților de gândire în viața cotidiană și asupra funcțiilor creierului.

Până acum, rezultatele cercetărilor din acest domeniu sunt încurajatoare. Bilingvismul și multilingvismul au fost asociate cu performanțe mai bune pe diferite teste de aptitudini de gândire, inclusiv teste utilizate pentru screening-ul pentru demență. Persoanele care sunt bilingve dezvoltă demență cu 4-5 ani mai târziu decât persoanele care vorbesc doar o limbă și sunt de două ori mai susceptibile de a-și recupera abilitățile cognitive după un accident vascular cerebral.

Chiar și perioadele scurte de învățare intensă a limbilor pot produce efecte pozitive măsurabile asupra abilităților cognitive și acestea persistă în cazul persoanelor care continuă să-și practice noua lor limbă timp de 5 ore sau mai mult pe săptămână.
De ce se întâmplă asta? Cercetarea spune că învățarea limbilor străine ne ajută să devenim mai inteligenți pe măsură ce îmbătrânim.

Cercetările au demonstrat că cei care au învățat limbi după vârsta de 11 ani au avut rezultate mai bune la testele pentru abilitățile de gândire în jurul vârstei de 70 de ani, decât ar fi fost de așteptat pe baza inteligenței lor din copilărie. Acest lucru arată că învățarea limbilor străine are un efect benefic în sine, independent de cât de inteligenți au fost subiecții în copilărie.

Care ar putea fi motivele acestor constatări? În cazul persoanelor care învață o limbă nouă, provocarea și efortul asociat cu această activitate ar putea fi răspunsul.

Cercetările sugerează că persoanele multilingve activează la nivel mental toate limbile cunoscute și apoi le selectează cele relevante pentru sarcina curentă.

Se crede că o astfel de schimbare constantă între diferite sunete, cuvinte, concepte și reguli gramaticale și sociale antrenează așa-numitele "funcții executive" ale creierului și ajută la a le menține în formă.

Concluzia cercetării este că se pot găsi nenumărate stimulente și avantaje pentru a învăța sau perfecționa o limbă străină. Tu te-ai hotărât când vei începe?